singoƚare
VènetoCànbia
AgetivoCànbia
singoƚare
singoƚare | pluraƚe | |
---|---|---|
maschiƚe | singoƚare | singoƚari |
feminiƚe | singoƚare | singoƚari |
- particolare, ùgnoƚo
- Na sielta alcuanto singoƚare.
- (gramàtica) riferìo a le forme grammaticaƚi che indica na sola ròba o parsona
NòmeCànbia
singoƚare m (pl: singolari)
- (gramàtica) forma gramaticaƚe riferìa a un elemento ùgnoƚo
SiƚabasionCànbia
- sin | go | ƚà | re
PronunciaCànbia
manca ƚa pronuncia; se te vùi, xóntaƚa ti
Etimoƚoxìa / DerivasionCànbia
manca l'etimoƚoxìa; se te vùi, xóntaƚa ti
Tradusion
Nòde / RiferimèntiCànbia
- manca ƚe fonti; se te vùi, xóntaƚe ti