agro
Vèneto canbia
Ajetivo canbia
agro m
agro | singoƚare | pluraƚe |
---|---|---|
maschiƚe | agro | agri |
feminiƚe | agra | agre |
- che el ga on saor inasidio.
- de na persona o de na roba divegnesta àsida, ezàusta, finia.
- a so' agro èsar stufi, èsar finii.
Siłabasion canbia
- à | gro
Pronunsa canbia
manca ƚa pronuncia; se te vùi, xónteƚa ti
Etimołozia canbia
dal latin "acer, ac, acris, acre" o sia "aspro, àsido"