cuèrta
Vèneto canbia
Agetivo, forma flèsa canbia
cuèrta f
cuèrta | singoƚare | pluraƚe |
---|---|---|
maschiƚe | cuèrto | cuèrti |
feminiƚe | cuèrta | cuèrte |
- feminiƚe de cuèrto
Sostantivo canbia
cuèrta f (pl: cuèrte)
Siłabasion canbia
- cuèr | ta
Pronunsa canbia
IPA: /ˈkwɛr.ta/
Etimołozia canbia
De'l latin cooperire (scuèrder de'l tut)
Tèrmeni corełai canbia
Tradusion canbia
Tradusion canbia
stófa per scaldarse
Notasion canbia
- Livio Tissot, Dizionario primierotto pàgina 208